vineri, 28 decembrie 2007

2008




La fiecare Revelion sper ca anul viitor sa fie mai bun ca precedentul. In cazul lui 2008 nici nu ar fi prea dificil.
Misiunea lui e prea usoara...Doamne, daca pocesc? Cum ar fi sa spun: Ce poate fi mai rau decat 2007?...Ooooo, cred ca nu ar trebui sa glumesc cu treburile astea. Oricine ar fi acolo sus sau jos se poate trezi sa-mi dovedeasca, asta doar ca sa nu ma mai intreb.
De fapt 2007 nu a fost un an in intregime rau . A fost rezultatul deciziilor mele. Unele decizii au fost bune , altele nu chiar atat de bune. 2007 e bucatica rupta din mine. Si bun si rau.
Pana acum un pic mai bine de o luna parerea mea despre 2007 era: anul asta am pierdut tot!
Dar nu e nici pe departe adevarat.
Am ajuns dupa foarte multi ani sa-mi redescopar familia. Asta in primul rand, si cel mai important.
Am descoperit locuri si oameni noi, unde doar visam sa ajung.
Si nu in ultimul rand, intr-un fel , foarte incurcat, m-am redescoperit pe mine.
Stiu, stiu...suna atata de siropos si dulce, ca dau in diabet. Replica urmatoare ar fi: dar e adevarat!...dar cat de siropos pot sa scriu?!....oh, cititi mai departe, ca mai incape!
Sunt recunoscatoare pentru parintii mei, oameni simpli, dar deosebiti. Au facut cat au putut pentru mine, iar unde nu au mai putut sa ma ajute a fost de fapt in avantajul meu. Mi-am castigat independenta....poate un pic prea mult :))))...sau prea departe.
Sunt recunoscatoare pentru surorile mele. Cu C am fost intotdeauna apropiata, desi departe una de cealalta dinainte de liceu, am reusit sa nu ne instrainam , a fost si varsta binenteles. M-a ajutat mult si nu stiu ce as fi facut fara ea.
Cand vine vorba de familie nu pot sa-i uit pe verisorii mei. Doamne cum am uitat cat de bine si linistitor e sa-i am aproape.
No bine ca am plecat iara! ...promit sa nu mai uit senzatia aia de liniste cand sunt cu familia mea!
Sunt recunoscatoare pentru prietenii mei. Buni prieteni. Oameni deosebiti. Ce usor ar fi fost sa ma judece si sa-mi intoarca spatele. Cei care ma cunosc nu au facut-o si nici nu au pus intrebari.
Sunt recunoscatoare pentru oamenii care i-am intalnit aici...fetele astea care ma fac sa rad si-mi dau o parte din energia lor.
Sunt vie, respir, rad, plang, ma bucur, ma intristez, sper, invat, iubesc, urasc, judec, astept, ma misc, ma rog, cred, dorm, risc, traiesc.
La Multi Ani!
Va doresc un 2008 mai bun decat 2007.

vineri, 21 decembrie 2007

Poveste


A fost odata ca niciodata un mos si o baba.
Mosul avea un cocos si baba avea o gaina.
Dar baba era tare suparata ca numai gaina ei facea oua , pe cand cocosul mosului doar canta.
Asa ca s-a dus la mos sa se planga.
Mosul , ca s-o impace i-a spus c-o sa-l trimita pe cocos la padure dupa lemne.
Zis si facut...S-a dus la cocos sa-i explice ce si cum . Cocosului nu i-a prea convenit. De ce?
-Mosule, dar a plouat si e mult noroi.Nu vreau sa-mi murdaresc pintenii!
-Lasa cocosule, ca dupa ce te intorci cu lemnele , baba sterge laba!
Cocosul multumit de raspuns s-a dus la padure dupa lemne. Cand s-a intors , plin de noroi pe pinteni s-a dus la baba sa-i curete:
-Baba, sterge laba!
Numai ca baba nu a vrut.
Atunci cocosul s-a dus la mos:
-Mosule, bate baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Mosul nu a vrut.
S-a dus la spin:
-Spinule , inspina mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Spinul nu a vrut.
S-a dus la capra:
-Capra, mananca spinul...spinul nu vrea sa inspine mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Capra nu a vrut.
S-a dus la lup:
-Lupule, mananca capra...capra nu vrea sa manance spinul...spinul nu vrea sa inspine mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Lupul nu a vrut.
S-a dus la pusca:
-Pusca , impusca lupul...lupul nu vrea sa manance capra...capra nu vrea sa manance spinul...spinul nu vrea sa inspine mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Pusca nu a vrut.
S-a dus la soarece:
-Soarece, roade pusca...pusca nu vrea sa-npuste lupul...lupul nu vrea sa manance capra...capra nu vrea sa manance spinul...spinul nu vrea sa inspine mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Soarecele nu a vrut.
S-a dus la pisica:
-Pisica mananca soarecele...soarecele nu vrea sa roada pusca...pusca nu vrea sa impuste lupul...lupul nu vrea sa manance capra...capra nu vrea sa manance spinul...spinul nu vrea sa inspine mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
Pisica nu a vrut.
S-a dus la caine:
-Caine musca pisica...pisica nu vrea sa manance soarecele...soarecele nu vrea sa roada pusca...pusca nu vrea sa impuste lupul...lupul nu vrea sa manance capra...capra nu vrea sa manance spinul...spinul nu vrea sa inspine mosul...mosul nu vrea sa bata baba...baba nu vrea sa stearga laba!
CAINELE A VRUT!
Si sa vezi: cainele dupa pisica...pisica dupa soarece...soarecele dupa pusca...pusca dupa lup...lupul dupa capra...capra dupa spin...spinul dupa mos...mosul dupa baba...BABA STERGE LABA!
E povestea care am spus-o la serbare la gradinita, cred ca in grupa mijlocie.
Probabil am fost subiectul unui experiment...totdeauna am fost tare vorbareata!
Cert e ca n-o sa uit povestea asta veci!

miercuri, 19 decembrie 2007

Papadie dulce

Nu-i asa ca sunt frumoase?!
vezi "Dulce China"



marți, 18 decembrie 2007

DIM SUM

Foarte gustoase...DIM SUM, mot-a-mot "deliciul inimii" sau mai exact paine coapta pe aburi ...paine aburita :)))
Toate painitele sunt asezate pe o sita facuta din bambus, sitele asezate una peste cealalta, peste o sursa de aburi.Poate fi un turn si din 10 site.
Dim Sum pot fi simple sau umplute, de obicei cu carne, varza sau ale combinatii. Foarte pufoase!!!...si gustoase...am mai spus, oh da!
Se servesc de obicei la micul dejun...dar sunt asa de gustoase (ah , am mai spus!) ca se servesc si la micul dejun de la pranz, si la micul dejun de la cina.

luni, 17 decembrie 2007


Am descoperit ieri a noua pasiune.
Am descoperit azi mai multe grupe de muschi pe care nu stiam ca le am.

miercuri, 12 decembrie 2007

Strada mea

Pe strada asta locuiesc eu. Nici urata , nici frumoasa. Nici in centru , nici la periferie. O zona buna ! Buna pentu mine si pentru alte cateva zeci de mii.
Ma gandesc ca daca in Shanghai sunt aproximativ 18 milioane de locuitori, inclusiv suburbiile, putem sa ne mutam toti aici. Ne inghesuim un pic.
Genul asta de strazi e cel mai intalnit. La ce ma refer cand spun genul asta: fiecare strada care se respecta are cateva tipuri de magazine. Cu mici exceptii aceleasi tipuri de magazine le gasesti si pe strada alaturata , chiar daca e la 2 minute de mers.
Astea ar fi (daca uit vreunul , o sa vin cu completari) : un mic magazin alimentar, sau doua; o mica piata de legume proaspete si carne; un salon coafor; un alt salon coafor, care de fapt e deghizarea unui bordel (e usor de ghicit care e care, in cel de-al doilea sunt doar fetite cu fuste scurte stand aliniate in fata usii, la vedere, inauntru nici un client); un stand de fructe; cateva magazine micute care vand imbracaminte , incaltaminte, posete(samd) cu nume de marci cunoscute; cel putin doua restaurante, care sunt pline la pranz si seara, in rest gol; cel putin doua "bodegi" care aduc mai mult cu o cantina la dimensiuni reduse; un Karaoke restaurant, oamenii astia adora sa cante, iar uneori si aici e deghizarea unui bordel; o spalatorie de haine; o filiala a unei banci; un spatiu deschis (nu stiu cum sa-i spun altfel-ca seamana mai mult cu un garaj) unde se repara biciclete, motociclete, umbrele; musai un McDonalds sau KFC; un magazin de DVD-uri, nu de inchiriat, de cumaprat (avand in vedere ca sunt mai ieftine decat un blanc de acasa); un magazin de ceaiuri; un magazin de delicatesuri de-ale lor( nu si pentru mine) si un magazin de ieftineli (aici e la nimereala).
Cu mici exceptii, ai sa le intalnesti pe orice strada de cartier.
Garantat , daca iesi din casa nu te intorci cu mana goala. Si un cap de rata si tot cumperi ceva....ca doar e ieftin!

Si DA, iar a plouat!



marți, 11 decembrie 2007

Dulce China


Desertul meu preferat in China, si nu ma refer la bunatatile de acasa, prajitura mamei, inghetata, ciocolata, budinca sau bomboane, este : fructe proaspete glazurate cu zahar topit , pe un bat de bambus. Nu e cel mai gustos desert pe care l-am incercat, dar e in top. Nici nu suna spectaculos, dar e amuzant sa-l mananci pe strada. Crusta e dulce si tare si cand musti , dupa ce o crapi, si dai de gustul acrisor din interior ...mmmm, apa in gura!
Secretul e sa nu te manjesti pe fata. Eu nu l-am descoperit inca. Nici nu cred ca vreau.
Eu si copiii ce mai bucuram de fructe pe bat , pe strada. Mda, oamenii mari mananca tot felul de carne pe bat, prajita pe loc, ca o frigaruie. Nu e rea nici aia, dar va pove alta data.
Orice fructe merg, de la mere, struguri, kivi, capsuni, mandarine pana la nuci sau rosii pitice ( cum s-or fi chemand, eu le spun rosicute, care aici sunt servite ca si fructe!) si orice combinatie a celor de sus. Dupa cate am inteles, nu ca m-am interesat prea mult , traditionale sunt merele. De obicei sunt vanzatori ambulanti care au o bata lunga cu o sfera de polistiren in varf, ca si cele folosite la ambalat electronice, in care sunt infipte multe alte betisoare cu mere glazurate. Betisoarele sunt o idee mai mari decat cele folosite ca tacamuri.
Arata ca o papadie rosie uriasa!
E tare trista cand e "suflata"!
Culmea e ca toate merele sunt mici , rosii si au aproximativ aceeasi dimensiune. Nu intetionez sa fac un studiu in privinta soiului, nu stiu, nu ma intrebati cum se cheama.
Nu e prea profesional din partea mea, dar daca vreti sa mancati: merge din orice soi, iar daca vreti musai sa fie la fel: va astept!

luni, 10 decembrie 2007

Pelerine


A plouat azi.
Nu e neobişnuit în Shanghai. Doar ca e depresiv.Nu găseşti taxi; plus, te claxoneaza din toate părţile maşinile, scuterele, bicicletele, motocicletele, motoretele...si alte "...tele".
E o zi din aia în care nu te mai întrebi unde e cerul. Stii ca e noros.
Dar totuşi a fost o zi reuşita.Deşi m-am certat cu proprietara apartamentului pentru ca marit chiria. Pană la urma m-am hotarat sa nu pun la inima.Asa ca , "noodles"(taitei) au avut un gust bun, gentile "veritabile" sunt tot ieftine, copii încă se mai mira cand ma vad pe strada si chiar am întîlnit un chinez care mi-a tinut usa la intrare. Probabil era din Taiwan sau Hong Kong!
Daca imi place ceva intr-o zi ploioasa in Shanghai, apoi sunt pelerinele biciclistilor.Feerie de culori.Dimineata la semafor , cand se strang cateva zeci la o tura nu-mi pot desprinde ochii de la ei. O noua incarnare a dragonului . Se onduleaza pe la curbe intr-un luuung sir de puncte colorate. I-am pozat pe la pranz, na ca nu se vad prea bine!
Astept urmatoarea ploaie. Maine? Poate.